Atac de panică: simptome, ce poți face și când ceri ajutor

Un atac de panică este un episod în care frica sau disconfortul cresc brusc și devin foarte intense în câteva minute. Pot apărea senzații fizice puternice, chiar dacă nu există un pericol evident. Experiența poate fi tulburătoare. Doar din felul în care se simte episodul nu se poate spune sigur ce l-a provocat.¹

Cum se poate manifesta

Unele persoane simt că inima bate repede, că le lipsește aerul, că tremură sau transpiră. Pot apărea amețeală, greață, furnicături, apăsare în piept ori senzația că lucrurile din jur par ireale. Teama de a pierde controlul sau de a muri poate însoți aceste senzații. Nu toate apar la fiecare persoană, iar lista nu poate confirma singură că este vorba despre panică.¹

De exemplu, cineva poate observa o bătaie puternică a inimii într-un autobuz, apoi poate deveni tot mai atent la respirație și la amețeală. Intensitatea crește repede; după vârf, simptomele pot scădea treptat. Durata și ordinea senzațiilor diferă de la o persoană la alta.¹

Ce poți face în acel moment

Cere ajutor medical urgent dacă ai simptome noi sau intense, mai ales durere în piept, dificultate importantă de respirație, leșin ori alte semne care te îngrijorează. Simptomele unui atac de panică se pot suprapune cu cele ale unor afecțiuni medicale, iar o problemă cardiacă poate exista și la o persoană care are panică. Nu presupune că este „doar anxietate”.^1,2,6

Dacă te afli într-un loc nesigur, oprește activitatea care te-ar putea pune în pericol, cum ar fi condusul, și caută un loc unde poți sta. Dacă îți este confortabil, încearcă să respiri fără să forțezi și să observi câteva lucruri din jur. Nu este nevoie să te aștepți ca senzațiile să se oprească imediat. Acești pași nu stabilesc ce a provocat simptomele.

Un atac înseamnă tulburare de panică?

Nu. Un episod izolat nu stabilește o tulburare de panică. Merită să ceri o evaluare dacă atacurile se repetă, mai ales când apar fără un motiv evident și sunt urmate de o teamă persistentă de alte atacuri sau de schimbări ale vieții de zi cu zi. De exemplu, cineva poate începe să evite locurile aglomerate de teamă că senzațiile vor reveni. Un profesionist poate discuta atât simptomele, cât și eventualele cauze medicale sau alte dificultăți psihologice.^1,4

Ce sprijin există dacă episoadele revin

Dacă evaluarea arată o tulburare de panică, psihoterapia cognitiv-comportamentală este una dintre opțiunile pentru care există dovezi de eficacitate. În terapie, persoana poate explora cum interpretează senzațiile din corp și se poate apropia treptat, cu sprijin, de senzațiile ori situațiile de care se teme. Ce se lucrează și în ce ritm depinde de evaluare; terapia nu promite dispariția imediată a atacurilor.^3,4,5

Dacă atacurile se repetă sau ajungi să eviți activități importante, o discuție cu un medic ori cu un profesionist în sănătate mintală poate clarifica ce se întâmplă și ce sprijin ți se potrivește.